Episodul 93: Unde mai scrie Manowar?

Mă, nu știu! Aș vrea să știu! Dar chiar dacă aș ști, tot n-aș mai zice la nimeni!

Zilele trecute mă trezesc cu un comentariu pe prăfuiala mea de pagină:

Acum multă vreme, probabil cam pe când s-a decis Manowar să închidă Opencube, alt comentariu similar:

Nu e mare spanac că întrebați, da’ v-ați gândit nițeluș așa la imaginea de ansamblu înainte să aruncați porumbelu’?

De ce dracu’ mă întrebați PE MINE? Dacă eu aș fi cine știe ce vedetă poate aș înțelege, dar nu sunt. Sunt doar un (fost) cititor de Opencube care a apreciat ce i se oferea, nimic altceva. Dacă credeți că am acces la ceva informații mai confidențiale de la Manowar, de ce dracu’ aveți impresia că le-aș împărtăși cu cineva? De-aia sunt confidențiale mă, pentru că probabil cândva Manowar a decis că eu merit nițel mai mult decât tot restul poporului. Prin acel nițel mai mult, unii au impresia că îi sunt ceva confident de taină, best buddy or something. Nu sunt! Și dacă aș fi, aș fi pentru că îmi țin gura în domeniile care nu mă privesc, nu pentru că-mi spăl botu’ oricui și oriunde.

Opencube s-a închis în primul rând pentru că Manowar se săturase de oamenii care treceau p-acolo și v-a zis clar asta. Nu mi se pare normal să întrebați în alte părți (adică p-aici) dacă știu unde mai scrie Manowar. Băi, dacă vă interesa, erați VOI în poziția mea și dădeați VOI explicații altora cum că de ce nu știți unde mai scrie Manowar. Dacă vă interesa, vă interesa de ATUNCI. Când ar fi contat nițel. Și poate la momentul ăsta îl întrebați direct pe el ce mai scrie și pe unde.

Acum e doar praf în ochi, și deși nu se poate compara cu ce au avut de muncă la șters comentarii Cypress și Manowar pe Opencube, vă anunț și eu că o să șterg orice întrebare / chestiune referitoare la subiectul ăsta.

La sicriu adunarea!

Derp’s Hobby, part 3.2. Oul sau găina.

Plin de un optimism straniu (și complet nejustificat, după cum se va vedea) m-am bucurat al dracului de tare când am pus ultima baghetă pe coastele vaporașului. La o adică o grămadă de chestii erau rezolvate și vorba lui Clarkson, "how hard can it be?"

As it happens, very!

Deci a(vea)m la dispoziție o carcasă aproape goală, în care trebuie înfipte diverse chestiuni care să facă vaporașul să meargă. Cel mai bun loc în care să găsești chestiuni pentru RC e magazinul lu’ tante Cathy din Dragon Mart. Desigur, și ea plătește tribut obiceiului local (drones, planes, more drones and planes and pretty much that’s it) dar mai are și câteva chestiuni foarte utile ratăcite p-acolo. Am dat cu ochiu prin interneți, și am găsit ceva stație în 2 sau 3 canale, taman bună pentru ce-mi trebuie mie, pe la vreo 180 – 200 RON. Desigur, erau și mai ieftine. Listate, că stoc zero ne scuzaț. Prin urmare, când mi-a picat pupila pe o stație absolut similară în vitrina lu’ tante Cathy, am întrebat cât costă modelul reșpektive. Cică 250 dhs. Meh, tante, nu facem afaceri, că aceeași stație cu alte decaluri pe ea o iau din țară cu 175 (am blufat, da’ na, de un’ să știe ea că e pe stoc sau nu?) și mă duc în conțed mintenaș și o iau de acolo. Cathy nu e fată proastă, și imediat a făcut contra-oferta: dacă ți-o dau la același preț, o iei? Hue hue, but of cooooourse I’ll take it! Așa că am luat stație FlySky cu 3 canale, pe 2.4GHz (la revedere antena vieții de 80 cm lungime), cu baterie LiPo la emițător (la revedere și cu cele 8 baterii AA din mâner), cu cablu USB pentru încărcat bateria și binding port. Deci mega-mulțumit.

Cu motorul a fost mai nașpa. Ziceam data trecută că o să încerc să demontez mașinuța cea veche și să-i folosesc mațele. Well, am reușit s-o demontez, ca să constat că nu am cum sa folosesc componentele pentru că nu sunt potrivite în nici un fel pentru adaptări. Din fericire, am reușit să pun la loc totul fără să-mi ramână piese, ceea ce a fost un câștig. Din nefericire, asta m-a adus înapoi la pasul inițial, și a pus o talpă masivă în calea progresului ulterior. Fără componente, nu ai cum să planifici spațiul interior. Am încercat să comand în US. Hobby  King livrează peste tot în lume, au prețuri bune (deși unii se plâng de calitate uneori) dar na, erau aproape la jumătate de preț față de piesele echivalente din magazinele online românești. Am facut lista, și pentru 73$ aveam tot ce-mi trebuia. Well, să purcedem deci! He he, doar nu credeați că merge asa ușor, nu? Pentru marfa respectivă, costul transportului era de vreo 200$.

Back to square one. Am comandat deci la magazinele din țară. Prețurile ceva mai sus, desigur, dar transportul a fost ceva insignifiant și asta e. Am căpătat componentele, lipit cu ajutorul lui tata firele la motor și conectorii de la ESC, pus în bagaj și hai înapoi în Dubai la treabă.

Doar ce-am ajuns, când Bărbosu’ Șef a decis că e destulă vreme de când n-a mai făcut o glumă proastă și a decis să-l cheme pe tata la echipă. Neavând chiar încotro, săracul tata s-a dus...Sunt aproape sigur că prima întrebare pe care i-a pus-o la poartă lui Sf. Petre a fost: "Radioclub aveți? Că dacă n-aveți, iau autobuzul celălalt..."

Înapoi în Dubai, șantierul meu bate pasul pe loc. După multe tentative nereușite de a găsi un suport pentru motor pe plan local, am zis că o să-l cumpăr de pe net din UK și na, cât o costa atâta să coste, ce naiba să-i fac. Taman atunci păcălicii de contractori de la proiectul cu panouri solare au făcut o mostră pe acoperiș. Și voilá de vezi, unul dintre profilele folosite era un L de aluminiu, 40x50mm. Adicătălea, TAMAN ce-mi trebuia mie. Am făcut un desen, l-am dat unui omuleț de-aici și...peste vreo două saptămâni a venit cu un suport. Pentru că atâta durează să tai o tablă, să dai 7 găuri și s-o îndoi la 90°.

Nu e rău deloc, tablă de inox de 1.5mm, și s-a potrivit cu minime intervenții. E drept că estimez că mi-ar fi luat cam o oră jumate treaba respectivă dacă aveam materialul și bancul de scule al tatei, dar calul de dar nu se caută la dinti și...yaaay, am suport! ...
Da’ n-am șuruburi, că dacă tata a plecat în echipa cu aripi și nimburi, mai greu de rezolvat chestii de-astea. Nu că ar fi ascuns cineva cutiile, da’ e încă greu să cauți prin lucrurile lui. 

Dar pentru că văicăritul și smiorcăiala nu ajută ever la nimic, am mers frumușel la ACE și...am venit cum m-am dus, că nu dau 15 dhs pe o cutie cu 10 șuruburi M4. Da’ la market am găsit cu 5dhs, cutie cu 20 de șuruburi plus piulițe, șaibe plate și grovere. So, problem solved. 

Or is it?

Nu de alta, dar motorul trebuie plasat în cală într-o poiție EXTREM de precisă. Cuplajul este el elastic și preia niște dezaxări, dar mici de tot. Asta dacă nu vrei să vibreze totul în ultimul hal, și eu sigur nu vreau. M-am chinuit cam vreo două ore în continuu să aranjez alea două blocuri de lemn ca să aduc motorul la nivelul necesar, dar fară succes. În consecință, înapoi în mașină și hai iarăși la ACE să iau niște șuruburi lungi, care să poată fi folosite pe post de picioare reglabile. Zis și făcut și...kkt, nu aveau M4 la lungimea aia. Încă niște kilometri mai târziu, am ajuns la Dragon și pentru imensa sumă de 2dhs am luat 6 șuruburi M4x50, cu piulițe, șaibe plate și grovere cât au încăput pe câte un șurub. Adică destule. 10 minute mai târziu, motorul e așezat pe poziție. 

...Și demontat, că desigur dacă ai ceva de facut, ALTCEVA trebuie făcut înainte de asta.

Așa încât, am scos motorul din cală și am făcut o tăviță în care să intre bateria. Ideea de bază este că bateria să fie cât mai jos plasată (nu e chiar ușoară) și deci trebuie pusă în zona care va fi acoperită de punte. Nefiind foarte accesibilă, trebuie să intre și sa iasă foarte ușor, ca să poată fi pusă la încărcat. Well, ca să pun bateria înăuntru, și deci ca să fac un sistem de prindere pentru baterie, ALTCEVA trebuie facut înainte, și anume trebuie să știu CE baterie pun. Adică, am luat baterie de 3600A special pentru asta, dar e de 9.6V și n-am încărcător la ea. Am încărcător pentru bateria de 7.2V de la mașinuță, dar era prea aproape de limita inferioară a motorului (care vrea între 6 și 18V la alimentare). Înapoi la Cathy, negociat, luat încarcător universal pentru baterii. Partea bună e că se poate folosi și la baterii pe NiMH (cum e asta) și la LiPO, cum pare să fie noul trend.

Am făcut tăvița de la baterie,

am stabilit și locul motorului,

făcut și un suporțel pentru servo, e cazul să trecem mai departe și să punem puntea la locul ei.

Hue hue, s-o credeți voi! Înainte să pun puntea la locul ei, trebuie sa mă asigur că e etanșă carena. Am dat o mână de lac pe interior și pe fața inferioară a punții ca să sigilez lemnul, apoi cu carena ținută spre geam/bec, m-am apucat de însemnat locurile pe unde se cam vedea pe partea ailaltă din cauza baghetelor care nu s-au așezat chiar fest una lânga alta. Odată locurile însemnate, am aplicat clei epoxy cu generozitate și  se cheamă că am o carenă etanșă. Încă o mână de lac, și ză situeișăn iz gud. Adică pot să pun puntea, nu?

Nu.

Că trebuie întâi să șlefuiesc, că dacă pun puntea nu mai am cum să șlefuiesc partea vizibilă a balustradei. Ca să șlefuiesc, trebuie sa chituiesc. Ca să chituiesc, trebuie să tai locașele pentru ancore și găurile pentru scurgere a apei. Ca să le tai pe astea, trebuie să am puntea pe poziție ca să le pot marca...Și ne întoarcem de unde am plecat.

Așa că am pus puntea, am marcat gaurile, taiat, curățat, construit nările ancorelor, montat la locul lor...

Și le-am demontat la loc, că daca le las acolo nu mai pot pune puntea la locul ei. Dacă pun puntea întâi, nu mai am acces înăuntru ca să pun balastul...

Cum adică „ce balast”? Pai na, e ditamai vaporoiul, doar n-o să intre 2 cm în apă. Din ce am studiat, modelul final ar trebui să cântărească în jur de 4kg ca să intre în apă la linia de plutire. Cum carena mea cântărește cam 1.7kg cu toate electronicele în mațe (motor, baterie, ESC, receptor, servo) și mai mult de jumate de kil nu se mai adaugă cu suprastructura și restul pieselor, rezultă că sunt lipsă la apel vreo 2 kile de lest. Care lest, trebuie distribuit uniform ca să se mențină poziția normală de navigare. Ca să verific asta, ar trebui să-l pun pe apă. Ca să-l pun pe apă, ar trebui să-l etanșez și pe afară. Ca să fac asta, ar trebui să montez puntea...Și ne întoarcem de unde am plecat.

Moment la care am mai făcut o excursie la Dragon, și am luat niște plumbi de pescuit. Câte 6 bucăți, de niște grame. În urma probei de cântar de acasă, am aflat ca am 1.7kg în bucăți de plumb. Pe care ar trebui să le distribui cât mai uniform în carenă ca să nu încurce și să țină nava unde trebuie. Dar dacă le pun pe astea, o sa am de șlefuit la carenă cu două kile de plumb în ea...

Și cam așa...Aparent, construcția mea e la stadiul de oul sau găina și fraza definitorie ar fi că indiferent ce vrei să faci, altceva trebuie facut înainte. Chestiile pe care le pot face sunt mici, și nu ajută mai deloc la progresul lucrării. Sigur, am făcut structura de bază a cabinei. Dar ca să continui, trebuie să am puntea pe poziție, pentru că am nevoie de repere finale de acolo. Ca să pun puntea pe poziție, am zis deja câte alte chestii ar trebui să fie finalizate.
Pe moment, se pare ca singurul mod în care pot progresa e cam ca ieșitul din zăpadă cu mașina, prin mișcările înainte-înapoi. Durează, e plicticos, demoralizant, și nu ai nici măcar o clipă senzația că avansezi. După multe ore de efort, constați că te-ai mișcat...doi metri? Și mai e o chestie: sigur, la Dragon găsești o grămadă de chestii ieftine și satisfăcător de bune, da' ajungi să conduci 70 sau 75 de km ca să iei ce? Trei șaibe și patru piulițe? Dai 20dhs pe benzină ca să cumperi chestii de 2 dhs. Tocmai mi-am dat seama că am fost aseară la Dragon și am luat plumbii, dar ar fi trebuit să iau și 4 piulițe fluture M4,  ca să le folosesc la ajustarea poziției motorului pe sub suport. Cel mai probabil nenea ăla mi le dă degeaba sau o să-mi ceară 1dhs așa simbolic. Pentru asta, consum 5 litri de benzină și petrec o oră pe drum...Deprimant.
Dar cum ziceam, văicăritul nu ajută la nimic, și dacă stai o mie de ani să iei o decizie nu reușești sa termini prea multe. Așa că am lăsat de-o parte teoriile și m-am apucat de chituit:

Sigur, mai e destul până departe (între timp am constatat că șmirghelul pe care îl am eu se înfundă al naibii de repede și trebuie să-mi iau o unealtă de-aia dedicată pentru ținut șmirghelul la locul lui) dar o sa iasă.
Și ca idee, cam așa sunt mațele înăuntru:

Sigur, nimic nu e finalizat, dar motorul, bateria și servo-ul au deja locațiile stabilite, iar modulele electronice o sa le montez după ce pun puntea pe poziție.
Have fun până data viitoare!