Anul trecut prin decembrie, a plouat fain de tot, s-a umflat râul și a luat cu el o bucată de drum, chiar înainte de podul din Cisolok. Au reparat băeții, temporar desigur, și toată lumea a uitat de incident.
Până aseară, that is, când a plouat iar, s-a umflat râul și a luat cu el ACEEAȘI bucată de drum.
Acuma, să nu credeți că dacă am zis "a plouat", seamănă cu ceva ce e pe la noi p-acasă. Aici când plouă, apoi plouă! Apa de mulți centimetri pe drum, torente pe marginea drumului de treceau de butucul roții, lemne și pietre rostogolite de pe pantele muntelui până în șosea, tot dichisul.
Dar să revin la drăgălașa reparație de acum...5 luni? Se vede în poză că partea stângă a drumului a rămas pe loc. Acolo au pus colivii de-astea de plasă umplute cu piatră de jos până sus. Ca urmare, au ramas pe loc. În partea astălalta însă, au pus colivii de-astea numai deasupra. Și se vede rezultatul.
Sper ca de data asta să se miște mai repede decât astă iarnă. Deja era plin de poliție și armată la locul faptei de aseară, iar dimineață m-am încrucișat cu o camionetă care transporta colivii de-astea, goale. Data trecută nu s-a văzut ceva mișcare decât după aproape o săptămână.
Desigur, întoarcerea acasă cu motoreta nu e ceva de care să-mi aduc aminte cu plăcere. Deni a împrumutat motoreta unui amic care locuiește chiar în piața din Cisolok, așa că hai acasă. Pe culmea ultimului deal, saraca motoretă a considerat că sunt prea gras pentru ea, și a făcut pană pe roata din spate. Da, aia pe care stăteau toate cele 90 de kile ale mele. Bun, nu mai e mult până acasă, așa ca hai pe jos. Doar că deja era târziu, și abia îmi vedeam mâinile, ce să mai zic de drum!
M-am împiedicat de vreo 4 ori, am salutat o grămadă de copii foarte interesați de albul rătăcit pe drum, apoi am ajuns relativ ok la drumeagul care coboară spre Ocean Queen.
Meh, deci din mașină e cum e, dar pe jos, și după ploaie...
E incredibil de alunecos asfaltul ăla. Probabil e și ceva mâzgă pe el de la umezeală, combinat și cu ploaia și ce-o mai fi, abia am reușit să evit două căzături. Da, așa, de-am-boulea. A trebuit să mă folosesc de balustradă ca să-mi țin echilibrul, și am coborât o parte controlând alunecarea cu ajutorul balustrăzii. Well, balustrada e din beton, și nu foarte netedă, așa că am reușit să-mi fac și o taietură pe mână.
Dar ca să încheiem într-o notă optimistă, premisele pentru o rezolvare mai rapidă a problemei sunt mai bune de data asta.
În plus, dimineață am găsit un e-mail de la HO, în care m-au anunțat de extinderea contractului până la 31 decembrie șiiiiiiiiii...mărire de salariu! Pe cuvânt că n-am cerut-o!
Până aseară, that is, când a plouat iar, s-a umflat râul și a luat cu el ACEEAȘI bucată de drum.
Acuma, să nu credeți că dacă am zis "a plouat", seamănă cu ceva ce e pe la noi p-acasă. Aici când plouă, apoi plouă! Apa de mulți centimetri pe drum, torente pe marginea drumului de treceau de butucul roții, lemne și pietre rostogolite de pe pantele muntelui până în șosea, tot dichisul.
Dar să revin la drăgălașa reparație de acum...5 luni? Se vede în poză că partea stângă a drumului a rămas pe loc. Acolo au pus colivii de-astea de plasă umplute cu piatră de jos până sus. Ca urmare, au ramas pe loc. În partea astălalta însă, au pus colivii de-astea numai deasupra. Și se vede rezultatul.
Sper ca de data asta să se miște mai repede decât astă iarnă. Deja era plin de poliție și armată la locul faptei de aseară, iar dimineață m-am încrucișat cu o camionetă care transporta colivii de-astea, goale. Data trecută nu s-a văzut ceva mișcare decât după aproape o săptămână.
Desigur, întoarcerea acasă cu motoreta nu e ceva de care să-mi aduc aminte cu plăcere. Deni a împrumutat motoreta unui amic care locuiește chiar în piața din Cisolok, așa că hai acasă. Pe culmea ultimului deal, saraca motoretă a considerat că sunt prea gras pentru ea, și a făcut pană pe roata din spate. Da, aia pe care stăteau toate cele 90 de kile ale mele. Bun, nu mai e mult până acasă, așa ca hai pe jos. Doar că deja era târziu, și abia îmi vedeam mâinile, ce să mai zic de drum!
M-am împiedicat de vreo 4 ori, am salutat o grămadă de copii foarte interesați de albul rătăcit pe drum, apoi am ajuns relativ ok la drumeagul care coboară spre Ocean Queen.
Meh, deci din mașină e cum e, dar pe jos, și după ploaie...
E incredibil de alunecos asfaltul ăla. Probabil e și ceva mâzgă pe el de la umezeală, combinat și cu ploaia și ce-o mai fi, abia am reușit să evit două căzături. Da, așa, de-am-boulea. A trebuit să mă folosesc de balustradă ca să-mi țin echilibrul, și am coborât o parte controlând alunecarea cu ajutorul balustrăzii. Well, balustrada e din beton, și nu foarte netedă, așa că am reușit să-mi fac și o taietură pe mână.
Dar ca să încheiem într-o notă optimistă, premisele pentru o rezolvare mai rapidă a problemei sunt mai bune de data asta.
În plus, dimineață am găsit un e-mail de la HO, în care m-au anunțat de extinderea contractului până la 31 decembrie șiiiiiiiiii...mărire de salariu! Pe cuvânt că n-am cerut-o!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu