Episodul 83. Pregătirea.

Disclaimer: postul ăsta trebuia să-l public alaltăieri, da' m-am luat cu altele. Scuze. Episodul 84 vine și el cât de curând...

Timpul trece și lucrurile nu se întâmplă cu viteza cu care speram eu să se întâmple. A trebuit să-mi amân plecarea în Dubai de două ori, cu câte o săptămână. Prima oară, din cauza adeverinței de la rectorat. A doua oară din cauza Ministerului Educației.

Povestea asta cu autentificarea sau supralegalizarea diplomei mi-a cam scos peri albi. A început destul de bine, cu depusul cererii pentru foaia matricolă. A început bine pentru că nu au avut pretenții de genul “vino tu în persoană aici la secretariat”. Nu, au acceptat cererea pe mail, și s-au apucat de treabă. Pe site-ul universității anunțau că vor 15 zile lucrătoare ca să elibereze drăcovenia, dar s-au mișcat ceva mai repede de atât. Odată ce am avut foaia matricolă, am cerut acea adeverință de la rectorat. Aici nu s-au mai mișcat la fel de repede, dar tot au reușit s-o emită și pe aia cu 2 zile mai devreme decât termenul anunțat pe site. So far, so good. Mai ales dacă ținem cont că tot schimbul de corespondență se desfășura cam în aceeași perioadă în care secretariatele universitare se ocupă de diverse alte mizilicuri, gen făcut orare, cazări în cămine, emis diplomele în urma sesiunii, de-astea. În consecință, nu mă plâng deloc de modul în care s-au ocupat și de problema mea.

Probabil doar ghinionul a făcut ca adeverința mea să ajungă la poștă după ce a plecat curierul sau ce o fi ăla, și în loc să o primesc miercuri am primit-o joi. De la universitate mi-au zis luni ca deja au trimis-o. Nu de alta, dar tot două zile a făcut, cu data poștei în Brașov marți și la oficiul poștal din Brăila joi dimineață. Dacă ar fi ajuns miercuri, probabil pe 20 eram deja în Dubai. Așa însă…joi dimineață pe la zece am luat hârtia de la poștă, la 11:45 deja ieșeam din oraș spre Slobozia și A2. M-am întâlnit cu omul de la firma de intermedieri pe la două și ceva joi, adică la 3 ore după ce comisia de acreditări diplome din cadrul MEN terminase programul cu publicul pentru săptămâna în curs. Nu, vinerea nu lucră cu publicul. De-aia ziceam, că dacă aș fi primit hârtia miercuri, se ducea omul joi și probabil marți aș fi avut deja diploma atestată. Anyway, vineri dimineață pe când mă pregăteam să plec din București, mă sună omul și-mi dă vestea cea tristă, comisia de acreditare nu lucrează cu publicul general în săptămâna 13-17 Octombrie, ci doar cu universitățile de stat. Well, fuck. O săptămână dusă pe apa sâmbetei, ăia de la DEWA au început să fie nițel nervoși, și nu știu cât de tare au crezut sau le-a păsat de explicațiile pe care le-am dat eu prin e-mail.

După toate sughițurile astea, lucrurile s-au mișcat bine, marți la 12 ieșeam din nou din oraș spre București, și am reușit să revin la țanc s-o iau pe Alex de la școală. De data asta, cu hârtiile în brațe.

Între timp, tensiunea devine cam prea mare, nu-mi găsesc locul și iar nu mai am răbdare să fac nimic, așa că mai pierd vremea cu cititul anunțurilor imobiliare pe net. Prima opțiune a fost Discovery Gardens. Am locuit acolo, e aproape de birou, e aproape de Ibn Batutta. Din nefericire, majoritatea clădirilor nu au piscină, iar eu nu închiriez numai pentru mine. Trebuie să iau în calcul și modul în care or să-și petreacă timpul fetele când or sa vină în vizită. Oricum, ceva opțiuni erau, prețurile sunt bune în zonă dar…am renunțat la idee. În urma articolelor citite prin ziare, am constatat că DG nu mai e deloc ce a fost acum 4 ani, așa că m-am reorientat către Barsha, Greens și TECOM. Partea pozitivă ar fi că în zonele alea cam fiecare clădire are piscina ei sau acces la o piscină mare. Asta ar rezolva o parte a problemei. În plus, cu un pic de noroc, se poate nimeri o clădire cu acces facil la metrou, și asta asigură și mobilitatea necesară ca să le treacă vremea mai ușor. Am văzut ceva anunțuri cu apartamente destul de convenabile ca preț (în jur de 75k /an) prin Barsha. În Greens/ TECOM apartamentele sunt ceva mai scumpe, dar din poze se văd mai bine făcute și mai bine întreținute. În plus, cunosc zona de pe vremea când stătea Nicușor pe acolo, și mi s-a părut mișto de tot. Oricum, până ajung eu să am tot ce-mi trebuie pentru închiriat apartament o să mai dureze, da’ totuși, sunt speranțe.

S-au scumpit și mașinile  de închiriat. Acum ceva vreme, găsisem la Thrifty, Lancer cu 1300 dhs/lună. Acum nu mai găsesc sub 2100. Cred totuși că la vremea aia dădusem rezervare pe mai mult de 6 luni, dar totuși, diferența mi se pare mare rău de tot. Sigur, nu mă aștept să am nevoie de mașină de închiriat pentru prea multă vreme, că abia aștept să-l vizitez pe prietenul Abdallah, dar totuși. Oricum or să fie o grămaaaaaadă de bani de plătit dintr-un foc, și asta se simte destul de rău.

Oricum, astea o sa le descurc una câte una, când o să le vină rândul. Până una alta, am plecat la 2:40 dimineață din Brăila, pe o vreme mizerabilă (1.5°C și burniță), am așteptat 45 de minute să se deschidă check-in pentru zborul meu, și cam atât.

***