Episodul 46. Boooring

Well well, I’m back.

Ce-am mai făcut? Nu mare lucru.

Un tort de clătite. Adică am făcut niște frișcă, nu foarte dulce (la 400ml de smântână am pus două plicuri – ultimele - de zahăr vanilat) dar era prea târziu ca să mai mănânc din ea atunci, așa că am pus-o în frigider.

Asta cred că era joi. Vineri seară am făcut clătitele. Am vrut să mănânc, dar iarăși nu am simțit nevoia. Apoi, tocmai halisem ultimele două napolitane și am zis că e destul dulce pentru o seară. Mi-a venit ideea asta cu tortul, așa că am pus clătitele, am umplut cu Nutella, la fiecare două foi am pus și niște frișcă să mai taie din dulceață, iar când s-au terminat clătitele am pus deasupra restul de frișcă. 

Nu mi-am bătut deloc capul cu aspectul estetic. Vorba iepurașului : “vaaai ce tolt flumooosh! Ale și glazulă, ale și un călăleț de ciocolaaaată! Vaaaai, ce călăleț flumoooosh! Și ale și cal și sabie, și șa, și almuuuulă….vaaaaai ce flumos! Acum dați-mi o linguiiiță, că-l mănânc aici!” Iepurașul era peltic și a devenit isteric după ce și-au bătut joc de el lupul și ursul.

Tortul a ieșit ok de gustos. Paaarcă mergea un pic mai multă cremă, numai un pic. Clătitele sunt totuși moi, chiar dacă nu se taie prea grozav ultima foaie. Probabil cu o linguriță de tort, cu muchia mai ascuțită și mai plată, rezultatul e mai bun. I don’t really care. Erau bune și niște nuci prăjite și sfărâmate, puse așa, la vreo 3 foi o dată. Eh, maybe next time, if…

Am mers ieri cu Edgar la Jakarta, în calitate de barbeque consultant. Fun. Până la urmă a luat un grătar pe gaz, cu grillul din fontă, capac mare și termometru. Was a real bitch to fit in the car, tough. Desigur că Edgar nu a vrut să mă asculte și să scoată naibii al treilea rând de scaune din mașină. Desigur nu le folosește nici dracu’, dar hei, de ce să mă asculte pe mine? Lasă-le acolo, că nu încurcă! Well, except for the times when they do.

Echipa de retarzi de la ACE habar nu are ce vinde. Bine, probabil asta e valabil oriunde în lume, la orice tip de magazin. Greu găsești pe cineva care chiar își bate capul cu așa ceva. A trebuit să stau jumate de oră să le explic ce să demonteze și cum, ca să încapa monstrul în mașină. A fost greu de tot, pentru că a trebuit să iau prospectul grătarului și să citesc. Cuvinte și propozitii întregi…Imagine that for a challenge!

Se uitau la mine ca la altă minune când le-am arătat cum sa scoată știfturile de siguranță și apoi cele două bolțuri care țineau capacul, scăzând astfel dimensiunea pachetului cu aproape 30 de centimetri. Când am scos cele 4 șuruburi care ținau sasiul cu roțile (încă 15cm off) aveau niște fețe de ziceai că tocmai avuseseră o revelație profundă, gen “mi s-a arătat Profetul!”

E greu tare să fii atât de prost, dar ei se descurcă admirabil…

Dacă tot am ajuns la ACE și săptămâna trecută, m-am uitat pe la plitele astea cu gaz. Ăsta al meu are un singur ochi reglabil și folosibil, un gen de grătar complet inutil și încă un ochi, care merge numai pe modul “burn bitch, buuuurn!”.

Am zis că merit și eu o investiție de 30€ și mi-am cumpărat un aragaz nou. Cu trei ochiuri, două mari, reglabile, și unul mic, aproape fix. Adică e și el reglabil, dar domeniul e foarte restrâns.

Ia priviți ce frumos arată:

Sigur, inoxul ăsta e magnet de amprente și pete de tot felul, dar oricum se curăță mai bine decât tabla aia emailată. În plus, sper ca tot ansamblul să fie mai ușor de curățat. Oricum ar fi, e un progres mare față de vechiul aragaz.

Am uitat să-mi iau mazăre. Oricum Edgar se duce și săptămâna viitoare, așa că o să-l rog să-mi ia două cutii de mazăre să-mi fac cu pui.

Azi poate reușesc să fac o ciorbă cu concentrat de tom-yam și niște pește. Am și coriandru proaspăt, așa că ar trebui să iasă ok. O să-mi fac și orez, să am de mâncat cu supa/ciorba pe post de pâine.

Acum sa văd când reușesc să public postul ăsta, că nu a mers azi netul deloc. Nici pe terasă, nici în casă, nicăieri. La piscină e foarte aglomerat, sunt iarăși rușii în vizită. Sau poate spionează ca să vină să ocupe? Vorb-aia “Mișto țară, o luăm!”…